6 semne ca suferi de “Sindromul asistentei medicale”

Psihoterapie individuala, cuplu și familie - EFT București

6 semne ca suferi de “Sindromul asistentei medicale”

Loading

Profesia de asistent medical este una dintre cele mai nobile si importante din domeniul sanatatii. Asistentele medicale au un impact semnificativ asupra vietilor pacientilor, prin ingrijirea lor atenta si dedicata oferindu-le acestora tratament, sfaturi si sprijin emotional. Cu toate acestea, este important sa recunoastem ca aceasta profesie aduce cu sine presiune si stres, iar in spatele acestei fatade a ingrijirii se afla un fenomen numit „sindromul asistentei medicale”

Sindromul asistentei medicale, cunoscut ca si „burnout de asistenta medicala”, se defineste ca fiind o stare de epuizare fizica, emotionala si psihica care rezulta din stresul cronic legat de profesia de asistent medical. Principalele caracteristici ale acestui sindrom includ sentimente de:

Epuizare emotionala: Asistentii medicali se confrunta adesea cu situatii stresante si emotional dificile, cum ar fi ingrijirea pacientilor grav bolnavi sau a celor in suferinta. Aceste experiente pot duce la o epuizare emotionala profunda.

Depersonalizare: Asistentii medicali pot dezvolta o atitudine de indiferenta sau chiar de cinism fata de pacienti in timp, ceea ce inseamna ca se distanteaza emotional pentru a face fata stresului. Acest lucru poate afecta calitatea ingrijirii oferite pacientilor.

Performanta profesionala redusa: Stresul constant si oboseala pot duce la o scadere a sentimentului de performanta personala in profesia de asistent medical. Asistentii medicali pot incepe sa se simta coplesiti de munca lor si sa se intrebe daca eforturile lor au un impact real.

Sindromul asistentei medicale apare cel mai adesea la femei si mai rar la barbati.

Prin definitie, conceptul de „sindrom al asistentei medicale” caracterizeaza femeile care sunt atrase, in mod sistematic, de parteneri care se descurca prost”, aflati in dificultate si care au o nevoie excesiva de a-i repara pe acei barbati pentru a-i face mai buni.

Sindromul asistentei nu trebuie confundat cu sindromul salvatorului. Salvatorul ii ajuta pe altii pentru a obtine recunoasterea si admiratia lor. Sindromul asistentei este o combinatie dintre sindromul salvatorului, dependentului si codependentului. Persoana care sufera de sindromul asistentei nu cere nimic in schimb si actioneaza din pur altruism. Faptul ca ajuta este suficient pentru ea, pentru ca are impresia ca in acest mod se simte utila si importanta.

Sindromul asistentei medicale poate sa apara din dorinta de a fi indispensabila sau de a obtine aprobare si validare din partea partenerului. Persoana afectata are tendinta de a se sacrifica pentru binele iubitului, chiar in detrimentul propriei fericiri.

Desi doreste in mod obsesiv sa salveze lumea, acest rol de salvator se exercita in principal asupra partenerului sau.

In acelasi timp, persoana afectata de sindromul asistentei medicale se neglijeaza pe sine in favoarea altora si isi defineste existenta prin comportamentele pe care le manifesta in beneficiul celorlalti. Avand lipsa impunerii limitelor si cu nevoile ei plasate intr-un plan secundar, persoana afectata de acest sindrom se expune riscului de a atrage in viata ei persoane toxice sau relatii disfunctionale.

Femeile care sufera de acest sindrom intra adesea in relatii de prietenie, amoroase sau profesionala abuzive, bazate pe tipul de relatie dominator/dominata, care deschid calea catre toate formele de abuz: fizic, psihologoc, financiar.

De unde provine acest comportament irational?

Sindromul asistentei medicale poate avea radacini in experientele si dinamica familiala din copilarie. Aceste experiente pot contribui la dezvoltarea unor trasaturi de personalitate si comportamente caracteristice sindromului.

Copiii care au fost supusi maltratarii sau au simtit ca nu au primit suficienta ingrijire, afectiune si sprijin din partea parintilor pot dezvolta o nevoie puternica de a compensa aceste lacune in viata lor de adult. Acest lucru ii poate motiva sa devina asistenti medicali extrem de dedicati si sa caute aprobarea si iubirea celorlalti prin ingrijirea altora.

Uneori, copiii care au fost nevoiti sa preia responsabilitati ce depaseau nivelul lor de dezvoltare pot dezvolta un simt puternic al datoriei si al grijii fata de ceilalti. Aceasta tendinta de a se ingriji de altii poate persista in viata lor de adult, inclusiv in profesia de asistent medical.

In unele cazuri, copiii pot imbratisa modelele de comportament ale parintilor lor, inclusiv tendintele de a avea grija de ceilalti sau de a fi ingrijitori. Daca unul dintre parinti a fost un ingrijitor sau a avut nevoie de ingrijire, acest comportament poate fi preluat de copil.

Sindromul asistentei are un impact negativ asupra relatiilor si sanatatii emotionale ale persoanei respective. Neglijarea constanta a propriilor nevoi duce la epuizare, resentimente si nefericire. Prin urmare, recunoasterea si constientizarea acestui comportament sunt primii pasi in directia imbunatatirii relatiilor si a sanatatii emotionale.

Cum sa-l recunoastem?

Nu exista nici un  test pentru a diagnostica  sindromul asistentei medicale. Cu totii suntem capabili de altruism, dar rareori intr-un grad nerezonabil. Persoanele care sunt victime ale sindromului asistentei medicale sunt caracterizati ca fiind excesiv de generosi, altruisti, empatici, dar si foarte sensibili si vulnerabili, avand dificultati in a refuza si a pune limite clare in relatiile intime.

De unde stii daca ai sindromul asistentei medicale?

1.Relatiile tale incep si se termine adesea in acelasi mod si simti ca alegi in mod sistematic barbati de care trebuie sa ai grija.

2.Cei apropiati intampina mereu greutati si ti se cere foarte des sa-i ajuti.

3.Nu stii sa te apreciezi la adevarata valoare, in schimb compensezi prin a oferi si a-i ajuta neconditionat pe cei din jur.

4.In relatia voastra, de multe ori il pui pe partener si nevoile lui inaintea nevoilor tale, chiar daca inseamna sa faceti compromisuri drastice.

5.Cand partenerul tau reuseste sa se descurca singur, ai tendinta inconstient sa te devalorizezi, crezand ca i-ar fi mai bine fara tine si ca nu mai esti de folos.

Acest sindrom se mai numeste si sindromul educatorului sau sindromul psihologului, deoarece acestea sunt profesii care ii ajuta pe altii.

Cele 6 semne care va vor ajuta sa recunoasteti sindromul asistentei:

1.Ai stima scazuta de sine si nu ai incredere in tine.

2.Esti empatica.

3.Te concentrezi pe problemele partenerului tau.

4.Simti nevoia sa-ti salvezi partenerul.

5.Te pui in valoare in functie de actiunile pe care le faci.

6.Ai tendinta de a uita de propriile nevoi.

Nu exista tratament medicamentos pentru sindromul asistentei medicale!

O solutie este accea de a se identifica mecanismele care duc la repetarea acestui comportament cu scopul de a iesi din acest cerc vicios. Trebuie sa fim sinceri cu noi insine si sa ne intrebam: “De ce simt mereu nevoia sa ajut, sa am grija de altii sau de partenerul meu?” Aceasta introspectie sincera ne poate ajuta sa descoperim radacinile acestor comportamente repetitive.

Uneori, dorinta noastra de a ajuta sau de a avea grija de altii poate ascunde nevoi personale nesatisfacute sau poate proveni din experiente din trecut. Putem incepe prin a explora aceste intrebari:

1.Ce ma face sa ma simt atat de responsabil/a pentru ceilalti? Este posibil sa avem asteptari nerealiste sau sa ne simtim vinovati daca nu ajutam.

2.Ce ma face sa ma simt bine atunci cand ajut pe celalti sau imi dedic mult timp partenerului meu? Identificarea surselor de satisfactie din aceste actiuni ne poate ajuta sa intelegem mai bine de ce le repetam.

3.Am experimentat in trecut situatii care au creat aceste tendinte? Poate ca avem experiente din copilarie sau trecutul nostru care sa modeleze aceste comportamente.

4.Cum ma simt cu adevarat atunci cand imi dedic timpul si energia altor aspecte ale vietii mele? Este important sa evaluam daca nu neglijam propria fericire si dezvoltare personala in detrimentul altora.

Dupa ce identificam motivele din spatele acestor comportamente, putem incepe sa luam masuri pentru a le schimba. Acest lucru poate implica lucrul cu un terapeut sau consilier pentru a explora mai profund si pentru a dezvolta strategii sanatoase pentru a ne satisface nevoile personale. In cele din urma, este important sa ne amintim ca avem dreptul sa avem grija de noi insine si sa cautam fericirea personala, fara a ne simti vinovati pentru acest lucru.

Continuarea procesului de eliberare din cercul vicios al comportamentului repetitiv poate implica o serie de pasi importanti:

1.Setarea limitelor personale: Dupa ce ne-am identificat motivele pentru comportamentele repetitive, este esential sa invatam sa impunem limite sanatoase. Asta inseamna sa invatam sa spunem “nu” atunci cand simtim ca suntem coplesiti sau cand dorinta noastra de a ajuta sau de a avea grija de altii incepe sa ne afecteze negativ.

2.Comunicarea deschisa: Este important sa impartasim gandurile si sentimentele noastre cu cei apropiati, inclusiv cu partenerul nostru. Comunicarea deschisa si sincera ne ajuta sa stabilim asteptari realiste si sa gasim solutii care sa ne ajute sa mentinem echilibrul intre nevoile personale si responsabilitatile noastre fata de ceilalti.

3.Gestionarea stresului si a emotiilor: Invatarea tehnicilor de gestionare a stresului si a emotiilor poate fi benefica pentru a evita comportamentele repetitive. Meditatia, yoga, exercitiile fizice regulate sau terapia pot ajuta la dezvoltarea abilitatilor de a gestiona mai eficient situatiile tensionate.

4.Auto-cunoastere: Sa intelegem mai bine cine suntem, ce nu dorim si care sunt valorile noastre oferindu-ne claritate in luarea deciziilor. Aceasta ne ajuta sa alegem ce este cu adevarat important pentru noi si sa ne concentram asupra obiectivelor personale.

5.Setarea obiectivelor personale: Stabilirea unor obiective clare pentru dezvoltarea personala ne indreapta atentia catre noi insine si catre aspiratiile noastre individuale. Aceasta ne ajuta sa ne simtim impliniti si sa avem un scop important in viata.

6.Invatarea abilitatilor de comunicare eficienta: Abilitatile de comunicare sunt esentiale pentru a ne exprima nevoile si dorintele in mod sanatos si pentru a stabili relatii armonioase cu cei din jur.

7.Cresterea rezilientei emotionale: Invatand sa gestionam esecurile si dificultatile cu un mindset pozitiv poate spori rezilienta noastra emotionala. Astfel, putem sa depasim mai usor obstacolele si sa ramanem increzatori in propriile capacitati.

8.Explorarea unor noi pasiuni: Descoperirea unor noi habby-uri si interese adauga o dimensiune profunda asupra vietii noastre personale si poate contribui la dezvoltarea noastra ca indivizi.

Sa va fie cu folos,

Psihoterapeut Alina Blăgoi

Niciun comentariu

Adaugă comentariul tău

RESURSĂ GRATUITĂ Învață cele 5 Limbaje ale Iubirii pentru Cupluri Fericite!

×